Statele UE au raportat deficite critice pentru 136 de medicamente între ianuarie 2022 și octombrie 2024, potrivit Curții de Conturi Europene. Auditorii spun că măsurile europene au adus valoare, dar nu au eliminat cauzele structurale ale problemei.
Pe scurt
- 136 de medicamente au ajuns în deficit critic în UE în perioada analizată.
- Sistemele naționale nu folosesc întotdeauna aceleași definiții și criterii.
- Informațiile despre stocuri și cerere nu circulă suficient de repede.
- Auditorii cer reguli mai clare și o piață europeană mai bine conectată.
Un deficit critic apare când lipsa unui produs poate afecta grav pacienții și nu există rapid o alternativă suficientă. Situația nu înseamnă automat că medicamentul lipsește simultan din toate farmaciile europene, ci că autoritățile au identificat un risc sever într-unul sau mai multe state.
Raportul special 19/2025 arată că Agenția Europeană pentru Medicamente și Comisia au îmbunătățit coordonarea, mai ales după experiența crizelor sanitare. Totuși, mecanismul rămâne dependent de date raportate diferit de autoritățile naționale, iar intervenția europeană este mai puternică în perioade de criză decât în funcționarea obișnuită a pieței.
Problemele pornesc din mai multe puncte: producția concentrată în puține fabrici, dependența de ingrediente din afara UE, retragerea comercială a unor produse și barierele care fac dificilă redistribuirea rapidă între țări. Stocarea făcută separat de fiecare stat poate ajuta local, dar poate accentua lipsurile în altă parte dacă nu există coordonare.
Pentru pacienții din România, concluzia practică este că o listă europeană comună nu rezolvă singură disponibilitatea din farmacii. Sunt necesare date rapide despre stocuri, obligații clare pentru companii și proceduri mai simple pentru transferul medicamentelor între piețe atunci când apare o criză.
