România monitorizează implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă prin 104 ținte naționale și 292 de indicatori. Cifrele sunt publicate chiar de platforma oficială OSSDD, dar implicația lor administrativă este mai puțin vizibilă: dezvoltarea durabilă nu mai funcționează doar ca o listă de obiective generale, ci ca un sistem de măsurare și coordonare care traversează domenii diferite ale guvernării.
De la 17 obiective globale la 292 de indicatori românești
Agenda 2030 a ONU conține 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. România a adaptat acest cadru la nivel național, iar Centrul Virtual de Resurse pentru Dezvoltare Durabilă indică în prezent 104 ținte naționale și 292 de indicatori naționali.
Indicatorii acoperă domenii economice, sociale și de mediu și sunt utilizați pentru monitorizarea progresului către țintele stabilite pentru 2030.
Acesta este un detaliu important: indicatorii nu sunt, prin ei înșiși, legi care impun direct obligații cetățenilor. Rolul lor este să transforme obiective generale în elemente măsurabile, pe care instituțiile le pot urmări, raporta și utiliza în fundamentarea politicilor.
Planul Național de Acțiune leagă indicatorii de administrație
Prin modificarea HG 877/2018 în 2022, Guvernul a aprobat și Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă 2030.
Planul organizează implementarea în patru direcții prioritare, 12 obiective specifice și 22 de acțiuni. Printre acestea se află consolidarea cadrului de guvernanță, formarea resurselor umane, dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare și integrarea principiilor de dezvoltare durabilă în politici și instrumente administrative.
În practică, mecanismul funcționează astfel: o țintă este asociată cu indicatori, instituțiile furnizează date, progresul este monitorizat, iar informațiile pot alimenta rapoarte, evaluări și propuneri de politici publice.
Rețeaua nucleelor poate propune chiar actualizarea indicatorilor
OG 35/2024, prin care a fost constituită Rețeaua nucleelor pentru dezvoltare durabilă, arată cât de instituționalizat este procesul.
Printre atribuțiile rețelei se află urmărirea și evaluarea indicatorilor, furnizarea datelor statistice, măsurarea impactului măsurilor de dezvoltare durabilă și propunerea de actualizare a Setului de indicatori naționali la solicitarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Rețeaua contribuie și la raportul anual de progres al Planului Național de Acțiune și la Raportul Național Voluntar privind progresul în atingerea obiectivelor Agendei 2030.
De ce indicatorii contează politic fără a fi ei înșiși legi
În administrația modernă, ceea ce este măsurat constant tinde să intre în evaluări, strategii și justificări bugetare. De aceea, alegerea indicatorilor nu este o operațiune pur statistică.
Un indicator poate spune dacă o țintă avansează sau regresează. Dar înainte de această măsurare există o alegere: ce consideră statul relevant, cum definește succesul și ce compromisuri acceptă atunci când două obiective intră în tensiune.
Un exemplu simplu este energia. Costul pentru consumatori, securitatea energetică, investițiile, emisiile și ponderea regenerabilelor pot fi toate măsurate, dar optimizarea unui indicator nu garantează automat performanța optimă pentru ceilalți.
Același lucru este valabil în educație, sănătate, transport, locuire sau politici sociale.
Un mecanism mai important decât sloganurile
Dezbaterea publică despre Agenda 2030 se concentrează frecvent pe formulările celor 17 obiective. Din punct de vedere administrativ, sistemul de indicatori este însă cel puțin la fel de important.
Prin indicatori, o idee generală precum „orașe și comunități durabile” sau „consum și producție responsabile” poate fi transformată într-un set de valori măsurabile, monitorizate periodic și utilizate în documente de politică publică.
Acest lucru nu dovedește că fiecare indicator produce automat o reglementare și nici că existența lui reprezintă o problemă. Arată însă că implementarea este mult mai tehnică și mai permanentă decât sugerează prezentarea celor 17 pictograme colorate.
În seria Dosarul Dezvoltării Durabile, nepolitico.ro urmărește tocmai această infrastructură: indicatorii, oamenii care îi monitorizează, instituțiile create și banii utilizați pentru funcționarea sistemului.
