Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile, CExDD, nu a fost proiectat exclusiv în interiorul administrației românești. Documente oficiale arată că Secretariatul General al Guvernului a lucrat cu OCDE pentru proiectarea centrului și cu Banca Mondială pentru estimarea costurilor de funcționare.
Un raport al Băncii Mondiale estimează pentru modelul analizat un buget total de 53.288.721 lei pe cinci ani, dintre care 13.795.110 lei pentru primul an. Aceste cifre sunt estimări de proiectare, nu dovada unor cheltuieli efectiv realizate.
Ce rol a avut OCDE
Relația este documentată chiar în acordul dintre Secretariatul General al Guvernului și OCDE privind sprijinirea înființării CExDD.
Documentul prevedea că OCDE urma să ofere sprijin pentru analiza modelelor instituționale, consultarea părților interesate, definirea rolului și funcționalității centrului, structura de guvernanță și programul inițial de lucru și cercetare.
Un raport ulterior al Băncii Mondiale descrie și mai direct procesul: OCDE a furnizat designul centrului, iar experții OCDE, împreună cu echipa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, au analizat contextul din România și au proiectat obiectivul strategic, funcțiile, rezultatele pe termen lung și modelul de guvernanță și operare.
Banca Mondială a calculat costul modelului
În paralel, Banca Mondială a acordat asistență tehnică pentru estimarea resurselor necesare funcționării centrului.
Raportul privind abordările bugetare și opțiunile de finanțare estimează costul CExDD la 53,29 milioane lei pentru cinci ani. Pentru primul an, estimarea este de aproximativ 13,80 milioane lei.
Raportul arată că proiectarea bugetului a pornit de la schița instituției furnizată de OCDE, în timp ce DDD, cu sprijinul Băncii Mondiale, a identificat necesarul de personal, posturile și distribuția acestora.
Banca Mondială estimează în același document un impact total asupra bugetului de stat de aproximativ 35,59 milioane lei pe cinci ani, diferențele fiind legate de sursele de finanțare și efectele bugetare modelate în raport.
Din nou, acestea sunt estimări utilizate pentru proiectarea instituției. Ele nu trebuie confundate cu execuția bugetară efectivă a CExDD.
Parlamentul a transformat proiectul în instituție publică
În decembrie 2024, Parlamentul a adoptat Legea 307/2024, care înființează CExDD ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Activitatea centrului este coordonată de Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
Legea îi permite un număr maxim de 50 de posturi, fără a-i include pe președinte, vicepreședinte și membrii Consiliului științific. Președintele are rang de secretar de stat, iar vicepreședintele rang de subsecretar de stat.
Consiliul științific este format din șapte membri numiți pentru cinci ani, în urma unui concurs, iar fiecare membru poate primi lunar o indemnizație de 20% din salariul de bază al președintelui CExDD.
Ce poate face centrul
Atribuțiile stabilite prin lege sunt extinse. CExDD poate sprijini elaborarea politicilor publice, administra un mecanism de colectare a datelor, realiza cercetări și evaluări, oferi consultanță, furniza programe de formare și participa la proiecte cu finanțare națională și internațională.
Legea mai prevede că, în limita fondurilor bugetare, centrul poate finanța programe de granturi necompetitive de cercetare în domeniul dezvoltării durabile, în condiții care trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Existența acestei posibilități nu înseamnă că au fost acordate granturi și cu atât mai puțin că ele ar fi fost acordate nelegal. Este însă un mecanism care justifică publicarea completă a criteriilor, beneficiarilor și rezultatelor dacă și când va fi utilizat.
O instituție românească proiectată cu expertiză internațională
Documentele nu susțin formula simplistă potrivit căreia OCDE sau Banca Mondială ar „conduce” instituția. Decizia de înființare aparține autorităților române, iar CExDD este instituție a statului român.
Dar nici descrierea centrului ca produs exclusiv intern nu este exactă. Guvernul a contractat și utilizat expertiza unor organizații internaționale pentru proiectarea modelului instituțional și pentru calcularea costurilor.
Acest tip de cooperare este comun în reformele administrației publice. Tocmai de aceea merită documentat transparent: ce recomandări externe au fost acceptate, ce variante au fost respinse și care este costul final pentru buget după operaționalizare.
Articolul face parte din seria Dosarul Dezvoltării Durabile.
