Curtea de Conturi Europeană avertizează că obiectivul UE de a ajunge la 20% din piața mondială a microcipurilor până în 2030 este puțin probabil să fie atins. Auditorii spun că Actul european privind cipurile a adus un cadru util, dar nu este suficient pentru a schimba singur poziția Europei în competiția globală.
Pe scurt
- UE și-a propus o cotă de 20% din producția mondială de cipuri până în 2030.
- Auditorii europeni consideră că ținta este puțin probabilă în ritmul actual.
- Comisia are influență limitată asupra investițiilor făcute de state și companii.
- Strategia trebuie actualizată rapid și bazată pe obiective măsurabile.
Microcipurile sunt folosite în telefoane, mașini, echipamente medicale, infrastructură energetică și sisteme de apărare. Lipsurile apărute în ultimii ani au arătat cât de repede pot fi blocate fabrici și servicii atunci când lanțurile globale de aprovizionare se întrerup.
Raportul special 12/2025 al Curții analizează dacă politica industrială europeană a întărit autonomia strategică a sectorului. Concluzia este nuanțată: Actul privind cipurile a oferit o direcție comună, însă Comisia nu controlează cea mai mare parte a investițiilor naționale și private de care depinde rezultatul final.
Auditorii indică și riscuri care nu pot fi rezolvate doar prin subvenții: costurile energiei, accesul la materii prime, lipsa personalului calificat și dependența de furnizori din afara UE. În plus, ritmul investițiilor concurenților globali poate schimba permanent baza de comparație.
Pentru România, miza nu este doar construirea unor fabrici mari. Companiile locale pot intra în lanțurile europene prin proiectare, software, cercetare, testare și producția de componente. Dar oportunitățile depind de o strategie europeană realistă și de proiecte care ajung efectiv la capacitate industrială.
