România a avut o rată a locurilor de muncă vacante de 0,5% în trimestrul al doilea din 2026, cea mai mică dintre statele Uniunii Europene pentru care Eurostat are date comparabile. Media UE a fost de 2,0%.
Pe scurt
- România: 0,5%, față de media UE de 2,0%.
- Polonia și Bulgaria au urmat cu câte 0,8%.
- Țările de Jos au avut cea mai mare rată, 4,1%.
- La nivelul UE, indicatorul a scăzut de la 2,1% atât față de trimestrul precedent, cât și față de aceeași perioadă din 2025.
Rata măsoară ponderea posturilor vacante în totalul posturilor ocupate și vacante. Ea nu este același lucru cu rata șomajului și nici nu arată singură câte joburi există într-o economie. Un nivel mic poate reflecta o cerere redusă de personal, o piață în care posturile se ocupă repede sau diferențe de raportare și structură economică.
În zona euro, rata a fost de 2,1%, în scădere de la 2,3% în primul trimestru din 2026 și de la 2,2% cu un an înainte. În UE, serviciile au avut o rată de 2,1%, iar industria și construcțiile de 1,8%.
La polul opus României, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Țările de Jos, cu 4,1%, Belgia, cu 3,3%, Malta, cu 3,1%, și Austria, cu 2,9%. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, rata a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în opt și a crescut în trei.
Pentru angajați, cifra sugerează o ofertă relativ restrânsă de posturi neocupate la momentul măsurării. Pentru companii și decidenți, indicatorul merită citit împreună cu ocuparea, șomajul și evoluția salariilor, nu ca verdict izolat despre întreaga piață a muncii.
Imagine: Quilia / Unsplash, conform licenței Unsplash.
