Polimerii PFAS reprezintă între 24% și 40% din volumul total al substanțelor PFAS introduse pe piața Uniunii Europene, potrivit unei analize publicate pe 16 septembrie de Agenția Europeană de Mediu. Instituția spune că evaluarea lor nu ar trebui să se limiteze la toxicitatea produsului final.
Pe scurt
- Polimerii PFAS reprezintă 24-40% din volumul PFAS pus pe piața UE.
- Sunt utilizați într-o gamă largă de produse și tehnologii.
- Polimerii sunt considerați, în general, mai puțin toxici decât PFAS nepolimerici.
- EEA atrage însă atenția asupra substanțelor și produselor secundare rezultate în producție și asupra întregului ciclu de viață.
PFAS este numele unei familii foarte mari de substanțe chimice persistente. În cazul polimerilor PFAS, dimensiunea moleculară mai mare limitează absorbția în celulele vii, motiv pentru care toxicitatea lor directă este considerată în general mai redusă decât în cazul compușilor PFAS nepolimerici.
Agenția Europeană de Mediu avertizează însă că aceasta este doar o parte a problemei. Fabricarea polimerilor poate implica alte substanțe PFAS și poate genera produse secundare care afectează lucrătorii, mediul și comunitățile din apropierea unităților de producție.
De aceea, EEA recomandă o perspectivă asupra întregului ciclu de viață: producție, utilizare și gestionarea produselor după ce devin deșeuri. Persistența specifică familiei PFAS face ca efectele asupra mediului să poată continua mult timp după utilizarea inițială.
Analiza apare în contextul obiectivelor europene privind reducerea poluării și tranziția către o economie circulară. Pentru deciziile viitoare privind utilizarea acestor materiale, EEA consideră esențial ca beneficiile tehnologice să fie analizate împreună cu efectele de mediu și sănătate de-a lungul întregului ciclu de viață.
