Există, până în acest moment, o dovadă publică că cei peste 1,1 milioane de euro reclamați de omul de afaceri Răzvan Leu au ajuns efectiv la Călin Georgescu? Din documentele, comunicatele și informațiile publice verificate de Nepolitico.ro în seara de 21 septembrie 2026, răspunsul este: nu a fost făcută publică o asemenea dovadă financiară directă.

Asta nu înseamnă că anchetatorii nu ar putea avea probe nepublice și nici că acuzațiile formulate în dosar sunt infirmate. Înseamnă doar că trebuie separate trei lucruri diferite: traseul banilor cunoscut public, rolul pe care procurorii îl atribuie persoanelor cercetate și dovada că o anumită sumă a ajuns efectiv în patrimoniul unei anumite persoane.

Unde pot fi urmăriți public cei 1,1 milioane de euro

Potrivit informațiilor publicate pe baza documentelor din dosar, suma transferată de societatea persoanei vătămate este legată de un cont al MIGOM Bank Ltd deschis la InCore Bank AG, în Elveția. Digi24 și Adevărul relatează că documentele bancare analizate indică în mod repetat MIGOM Bank Ltd drept titular al contului folosit în legătură cu plata garanției.

Acesta este, în prezent, punctul cel mai clar al traseului financiar public: banii pleacă de la societatea lui Răzvan Leu și ajung într-un cont atribuit MIGOM Bank Ltd la InCore Bank AG. Din materialele publice verificate până la această oră nu rezultă un transfer ulterior documentat public către un cont bancar personal al lui Călin Georgescu.

Ce îl leagă pe Călin Georgescu de dosar

DIICOT îl cercetează pe Călin Georgescu în dosarul privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, iar procurorii au dispus reținerea sa pentru 24 de ore. În comunicarea publică și în declarațiile purtătorului de cuvânt al DIICOT sunt descrise rolurile atribuite membrilor grupului și mecanismul prin care persoana vătămată ar fi fost determinată să transfere banii.

Totodată, în relatările despre dosar apar discuții și mesaje în care Georgescu ar fi comunicat cu Răzvan Leu despre recuperarea banilor și despre restituirea acestora. Aceste elemente pot fi relevante pentru stabilirea rolului și a cunoașterii mecanismului investigat, însă nu sunt echivalente cu dovada că Georgescu a primit personal banii.

În aceeași logică, informația potrivit căreia o parte din bani ar fi fost destinată campaniei electorale trebuie separată de dovada executării efective a acelei destinații. O destinație declarată, un plan de cheltuieli sau o promisiune privind utilizarea unei sume nu reprezintă, singure, dovada că suma respectivă a fost transferată beneficiarului final.

Ce lipsește pentru a putea spune că banii au ajuns la Georgescu

Pentru o demonstrație financiară directă ar trebui să existe cel puțin una dintre următoarele categorii de probe publice:

• un extras bancar care indică un transfer din contul MIGOM/InCore către un cont controlat de Călin Georgescu;
• un ordin de plată confirmat de instituția financiară și identificarea beneficiarului final;
• documente bancare obținute prin comisii rogatorii care urmăresc transferurile ulterioare;
• o retragere sau plată documentată în beneficiul direct al lui Georgescu;
• în ipoteza unei conversii în criptomonede, adrese de portofel, hash-uri de tranzacții și elemente care atribuie portofelul respectiv lui Georgescu sau unei persoane care ar fi acționat pentru el.

Nepolitico.ro nu a identificat până acum în spațiul public un asemenea document care să închidă traseul MIGOM/InCore → Călin Georgescu.

Pista Bitcoin nu dovedește, de una singură, destinația banilor

În cursul serii au apărut și informații jurnalistice potrivit cărora o parte a circuitului financiar ar fi ajuns la Bitcoin sau la alte active digitale. Acest aspect nu este însă confirmat în comunicatele publice DIICOT identificate până acum printr-o adresă de portofel, un hash de tranzacție sau un document bancar public.

Mai important, faptul că MIGOM oferea servicii legate de criptomonede nu demonstrează că banii lui Răzvan Leu au fost convertiți în crypto. Iar chiar dacă o asemenea conversie ar fi confirmată ulterior, ar mai trebui demonstrat cine controla portofelul beneficiar și cine a avut efectiv acces la fonduri.

Ce putem spune corect în acest moment

Din informațiile publice rezultă un traseu documentat până la un cont MIGOM Bank Ltd deschis la InCore Bank AG și există acuzații ale procurorilor privind rolul lui Călin Georgescu în mecanismul investigat. Există, de asemenea, relatări despre scopul pentru care anumite sume ar fi urmat să fie utilizate și despre comunicările dintre Georgescu și persoana vătămată.

Nu există însă, în probele făcute publice până la această oră, un document financiar care să demonstreze că cei 1,1 milioane de euro sau o parte identificată din această sumă au intrat efectiv într-un cont, portofel crypto sau alt activ controlat de Călin Georgescu.

Această concluzie este limitată strict la informațiile disponibile public la 21 septembrie 2026. Ancheta este în desfășurare, iar noi documente bancare, răspunsuri la comisii rogatorii sau acte ale instanței pot modifica tabloul probator.

Călin Georgescu și celelalte persoane cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Reținerea, acuzațiile procurorilor și măsurile preventive nu reprezintă o hotărâre definitivă privind vinovăția.

Surse verificate

• DIICOT — Comunicat de presă, 21 septembrie 2026
• DIICOT — Comunicat de presă nr. 3, 21 septembrie 2026
• Digi24 — informații despre MIGOM Bank, InCore Bank și traseul celor 1,1 milioane de euro
• Adevărul — documente și traseul financiar descris în dosar
• AGERPRES — informații privind solicitările DIICOT către patru state