Dosarul Călin Georgescu: Realitatea PLUS susține că banii ar fi fost transformați în Bitcoin. DIICOT nu confirmă public detaliul
Realitatea PLUS a publicat luni seară o schemă în care traseul banilor din dosarul de 1,1 milioane de euro ar ajunge spre Bitcoin sau alte criptomonede. Comunicatele publice DIICOT nu confirmă însă, deocamdată, această...
O informație nouă apărută luni seară, 21 septembrie 2026, introduce explicit criptomonedele în traseul financiar analizat în dosarul în care Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți de DIICOT. Realitatea PLUS a publicat la ora 20:24 un material în care susține că rețeaua identificată de anchetatori arată o schemă prin care banii ar fi fost transformați în Bitcoin.
Ce susține Realitatea PLUS
Potrivit materialului, în circuitul analizat apare compania elvețiană Mercando Green Technology AG, despre care postul spune că ar fi avut un cont la InCore Bank din Elveția folosit într-un circuit financiar de 1,1 milioane de euro. Realitatea PLUS mai afirmă că unele conexiuni financiare ar trece prin mai multe canale și ar ajunge către Transnistria, iar ulterior banii ar fi ajuns în Bitcoin sau într-o altă monedă digitală.
Aceste informații sunt prezentate de Realitatea PLUS ca parte a traseului investigat în dosar. Nepolitico.ro nu a identificat, până la această oră, un extras bancar public, o adresă de portofel, un hash de tranzacție blockchain sau un document oficial DIICOT care să confirme public conversia efectivă a banilor reclamați de Răzvan Leu în Bitcoin.
Ce este confirmat public despre InCore și MIGOM
Separat, Mediafax a relatat, pe baza documentelor analizate în dosar, că pentru plata garanției ar fi fost indicat un cont al MIGOM Bank deschis la InCore Bank AG. Potrivit aceleiași publicații, același cont apare și în documentele referitoare la contul fiduciar al Wealth Bank și în contractul pentru facilitatea de credit de 6 milioane de euro.
Această informație leagă mai clar MIGOM și InCore de circuitul financiar reclamat, dar nu demonstrează singură conversia banilor în criptomonede. Faptul că o instituție sau un intermediar oferea servicii crypto nu este echivalent cu dovada că suma de 1,1 milioane de euro din acest dosar a fost convertită în Bitcoin.
Ce spune, de fapt, DIICOT
În comunicatele publice din 21 septembrie, DIICOT descrie mecanismul presupusei înșelăciuni, transferurile efectuate de persoana vătămată și măsurile procesuale dispuse față de cei doi inculpați. Comunicatul nr. 3 anunță reținerea pentru 24 de ore, obiectele ridicate la percheziții și intenția procurorilor de a cere arestarea preventivă pentru 30 de zile.
În textele publice ale DIICOT identificate până acum nu este descris un traseu către Bitcoin și nu sunt publicate date tehnice privind o conversie în criptomonede. De aceea, informația difuzată de Realitatea PLUS trebuie tratată, în această etapă, ca o relatare jurnalistică despre date din anchetă, nu ca un fapt confirmat printr-un document oficial public.
Ce ar putea confirma definitiv pista Bitcoin
- extrase bancare care arată plata către o platformă sau un intermediar crypto;
- adrese de portofel și hash-uri de tranzacții care pot fi verificate pe blockchain;
- suma exactă convertită și momentul conversiei;
- documente obținute prin comisiile rogatorii solicitate de procurori în Elveția, Marea Britanie sau alte jurisdicții;
- un act procedural DIICOT ori o motivare a instanței care descrie explicit circuitul crypto.
Călin Georgescu și Ionel Rusen beneficiază de prezumția de nevinovăție. Reținerea și acuzațiile formulate în cursul urmăririi penale nu reprezintă o constatare definitivă a vinovăției.