România pregătește cadrul național prin care va aplica Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut drept AI Act. ANCOM a fost propusă, printr-un memorandum guvernamental, ca autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact, alături de mai multe autorități sectoriale cu atribuții pentru domenii specifice.
Pe scurt
- AI Act este direct aplicabil în UE, dar România trebuie să stabilească instituțiile și sancțiunile prin legislația națională.
- ANCOM este propusă ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact.
- BNR, ASF și alte instituții vor avea atribuții pentru domeniile pe care deja le supraveghează.
- Aplicarea regulamentului este etapizată, unele obligații intrând în vigoare la date diferite.
Potrivit ANCOM, proiectul național trebuie să stabilească modul concret de cooperare dintre autorități, competențele fiecăreia și regimul sancțiunilor. În domeniul financiar, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară sunt indicate pentru sistemele de inteligență artificială folosite în activitățile pe care le reglementează.
Autoritatea pentru protecția datelor și alte instituții sectoriale ar urma să intervină în funcție de tipul sistemului AI și de domeniul în care acesta este utilizat. ANCOM precizează că aplicarea sancțiunilor la nivel național depinde de intrarea în vigoare a actului normativ românesc de implementare.
AI Act folosește o abordare bazată pe risc. Cerințele sunt mai stricte pentru sistemele considerate cu risc ridicat, în timp ce anumite practici sunt interzise. Calendarul european este etapizat, astfel încât nu toate obligațiile se aplică simultan.
Pentru companii, partea importantă este că regulamentul european este deja cadrul de referință, dar supravegherea și procedurile concrete din România vor depinde și de legea națională aflată în pregătire.
Surse verificate
Imagine ilustrativă: Growtika / Unsplash.
